Lucian Ulmanu pornea, în 2007, la 21 de ani, pe vremea când era student la Facultatea de Ştiinţe Economie a Universităţii Transilvania din Braşov, o firmă, ARKA REC, atras de antreprenoriat şi de producţie. Anii de început nu au fost uşori, iar numărul celor care îi spuneau să renunţe era mult mai mare decât al celor care au crezut în el.
Dar n-a renunţat, deşi a schimbat modelul de producţie, ideea iniţială de business de mai multe ori, iar astăzi a ajuns să livreze mii de lockere pentru firmele de curierat din ţară, dar şi din afara ţării.
Firma creată de el, ARKA REC SRL din Braşov este, potrivit datelor din 2024, al treilea cel mai mare angajator din rândul companiilor create vreodată de studenţi în România.
Din 2003 există o lege pe baza căreia studenţii primesc câteva facilităţi pentru a-şi porni o afacere. Infime, ar spune orice analist financiar, dar totuşi “mai bine decât nimic”, spun cei care au deschis firme în baza acestei legi (HG nr. 166/2003).
ZF Gen Z a pornit în căutarea foştilor studenţi care au creat businessuri şi caută să vadă unde au ajuns astăzi. Dintr-un total de 20.000 de firme create de studenţi de la apariţia acestei legi, doar 7.500 mai sunt în viaţă şi astăzi, iar unele au afaceri de zeci sau sute de milioane de lei şi au creat zeci de locuri de muncă.
“Am vrut să-mi fac firma din vara lui 2007, ştiam despre faptul că există o facilitate la înfiinţarea firmelor de către studenţi. Dar nu am reuşit atunci, aveam “obligaţii” faţă de senatul universităţii şi nu înţelegeam nici ce înseamnă asta”, îşi aminteşte amuzat Lucian Ulmanu, fondatorul ARKA REC din Braşov.
O restanţă la analiză matematică i-a pus o frână atunci, dar asta nu l-a descurajat. Şi-a luat examenul şi s-a reîntors la Registrul Comerţului cu actele pentru firma pe care dorea să o înfiinţeze.
“M-am grăbit să prind înfiinţarea firmei în 2007 pentru că erau tot felul de zvonuri că ar urma să crească mult capitalul social necesar la crearea unei firme. Am primit în jur de 200 de lei de la mama şi mai aveam eu nişte bani din organizarea balului bobocilor, dar la început nu aveam succes la nimic”.
Primul contabil pe care l-a angajat la firmă l-a sfătuit şi pe el şi pe apropiaţi să se lase de antreprenoriat pentru că “nu este făcut pentru asta”.
S-a încăpăţânat să demonstreze contrariul. Au urmat ani de luptă în business, a avut producţie pentru sectorul automotive, pentru aviaţie, dar şi colaborări în industria de logistică şi curierat.
Citeste articolul complet pe ZF.ro
