Autoritățile brașovene precizează că în prima etapă se face o scanare a monumentului istoric-inima istoriei Brașovului, în fond, pentru identificarea suprafețelor unde sunt necesare intervențiile, apoi igenizarea și reparațiile minimale pentru a putea redeschide cetatea publicului. În ultima etapă se vor face și lucrările de restaurare, care presupun o serie de procedee tehnice complexe.
Primarul George Scripcaru și arhitectul care asigură municipalității asistența tehnică, Alexandra Stoica, au verificat, astăzi, starea Cetățuii de pe Dealul Straja, în vederea demarării lucrărilor de igienizare și reparații minimale, astfel încât acest monument istoric reprezentativ pentru Brașov să poată fi deschis vizitării publicului. De săptămâna viitoare începe o scanare 3 D pentru identificarea suprafețelor care vor intra în prima etapă de reparații. În paralel se lucrează la pregătirea documentației necesare achiziției proiectului de restaurare.
,,Este un obiectiv important, pe care noi l-am recuperat după ani de luptă în instanță. Din păcate, de ani de zile nu s-a făcut nimic. Este ca și o casă, dacă nu locuiești, ea se degradează dacă nu este întreținută cum trebuie. Discutăm acum de anumite lucruri care sunt vitale, pentru că este un obiectiv important din istoria Brașovului, sunt lucruri pe care trebuie le gestionăm cu ajutorul specialiștilor, pe care trebuie să îi ascultăm și să facem ceea ce trebuie, în așa fel încât acest obiectiv să nu se degradeze și mai mult decât până acum, să îl punem în siguranță, să facem acele reparații esențiale. După aceea trebuie să gândim un proiect de perspectivă în următoarele etape. Dar în primă fază, trebuie să facem reparațiile necesare, și asta îmi propun, să ne apucăm de treabă cât de repede posibil. Pe lângă buruienile care au crescut aici sunt multe elemente care au ruginit, sunt tencuieli căzute sau infiltrații, trebuie lucrat la infrastructura de acoperiș. Toate aceste lucruri sunt necesare și vor fi făcute”, a declarat primarul George Scripcaru.
Conform arhitectului Alexandra Stoica, atestat de Ministerul Culturii, care asigură asistența tehnică pentru Primăria Brașov pe perioada lucrărilor, readucerea acestui monument istoric cât mai aproape de forma inițială presupune un proces complex și de durată, pentru că pe lângă degradarea din ultimii ani, se adaugă și intervențiile care s-au făcut la deschiderea restaurantului sau ulterioare, cum ar fi tencuielile cu beton, transformarea unor spații valoroase din punct de vedere istoric în spații tehnice sau de depozitare, recompartimentări sau închideri de goluri. În această situație, soluția cea mai bună este etapizarea lucrărilor, astfel încât redeschiderea cetății pentru vizitare să se poată face după o serie de reparații și igienizări, nu după finalizarea lucrărilor de restaurare, care vor dura foarte mult.
,,Anul trecut am obținut un acord de intervenție pentru lucrări de reparații din partea Direcției Județene pentru Cultură. Etapa în care ne aflăm acum este aceea de a repara cetatea și de a o readuce către public, în primul rând, fiind un obiectiv care a fost închis deja destul de mulți ani publicului. Astăzi am reușit să intrăm în toate spațiile. Am reușit să intrăm în toate bastioanele și în corpurile de clădire. Găsim, sigur, situația rămasă după ce s-a închis restaurantul de pe Cetățuie, cu instalațiile aferente, care sunt învechite, finisajele care au fost unele chiar necorespunzătoare pentru intervențiile pe monument istoric. Dar așa se lucra atunci, iar ce ne propunem acuma sunt de fapt este un obiectiv cu trei pași. Primul ar fi igienizarea, care cuprinde și o scanare 3D a monumentului, astfel încât să putem cunoaște cât mai bine clădirea. Al doilea pas va fi să facem reparațiile necesare. Acestea nu vor afecta clădirea monument, dar nici nu o vor restaura așa cum este necesar. Dar vom face pașii necesari pentru conservare, să nu aibă infiltrații, să reducem umiditatea și, bineînțeles, această vegetație invazivă sau obiectele care au rămas și au devenit depozit în cadrul Cetățuii. Iar în al treilea pas, o deschidere către public, cu marcaje sigure pentru turiști și pentru atât pentru locuitori, cât și pentru cei care vizitează orașul nostru, urmând ca ulterior să începem studiile de fundamentare pentru lucrările de intervenții și sperăm că nu în foarte mult timp, Cetățuia să devină un reper important, atât la nivel național, cât și european” a precizat Alexandra Stoica, arhitect specialist atestat de Ministerul Culturii.
Conform documentației pregătite pentru achiziția lucrărilor de reparații și întreținere a Cetățuii, câștigătorul procedurii va trebui să execute următoarele lucrări:
- Igienizarea generală, respectiv eliminarea tuturor materialelor sau obiectelor rămase în urma închiderii complexului turistice.
- Realizarea de reparații minimale, cum ar fi: lucrări de reparații la învelitori (acoperiș), lucrări la fațade și tencuieli, revizuirea tâmplăriei existente, revizuirea pardoselii de piatră, revizuirea instalațiilor de energie, iluminat, apă și canalizare pentru a permite atât accesul specialiștilor în vederea realizării de studii, expertize și proiect de conservare și restaurare ce vor urma în perioada imediat următoare a finalizării intervenției de reparație.
- Realizarea unei infrastructuri de vizitare în vederea deschiderii ocazionale a Cetățuii către public.
Toate aceste lucrări se vor face în conformitate cu acordul Direcției Județene de Cultură pentru executarea lucrărilor de reparații și întreținere a obiectivului de patrimoniu Cetățuia Brașov și vor dura maxim 6 luni.
Totodată, vegetația crescută necontrolat în jurul Cetățuii va fi îndepărtată, pentru a asigura o mai bună vizibilitate, dar și o mai bună protejare de umiditate a zidurilor exterioare.
,,Vegetația crescută necontrolat se va curăța. Specialiștii de la Regia de Păduri Kronstadt se vor ocupa ca această vegetație să fie curățată din jur. Acest obiectiv trebuie să fie vizibil. Datorită acestei curățări, curenții de aer vor usca natural exterioarele Cetățuii, pentru că altfel vegetația abundentă generează umezeală și nu este un lucru bun. O să facem și acest lucru în următoarea perioadă, dar important este ce am stabilit astăzi aici, să ne apucăm de treabă”, a completat primarul George Scripcaru.
Vă reamintim că acest monument istoric s-a reîntors în proprietate publică a municipiului Brașov în urma unui proces foarte lung, care a durat 7 ani, deschis de Primăria Brașov, pentru trecerea Cetății Brașovului de pe Dealul Straja, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietatea publică a statului român, proces care a fost câștigat de municipalitate la sfârșitul anului trecut.
Scurt istoric al procesului pentru recuperarea Cetățuii
Primăria Brașov a demarat în 2015 un proces prin care solicita instanței de judecată să constate că acest monument istoric trebuie să fie în domeniul public, fiind bun de interes public, și să îl treacă, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietate publică – fie a municipiului, fie a statului. Procesul s-a întins pe o perioadă de 7 ani și trei instanțe de judecată: Tribunal, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest proces, municipiul Brașov s-a judecat atât cu proprietarul – Aro Palace SA și acționarii acestei societăți comerciale, SIF Transilvania și SIF Muntenia – cât și cu mai multe ministere care au avut un rol în trecerea acestui monument istoric în patrimoniul unei societăți comerciale, privatizate în anii ’90: Ministerul Economiei, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Interne. Pe perioada procesului, municipiul Brașov a solicitat ca și statul să se alăture demersului său, având în vedere că acest monument a fost proprietatea statului român înainte de a trece în patrimoniul unei societăți comerciale și de a deveni restaurant. În urma recursurilor depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă s-a pronunțat pe 8 noiembrie 2022, confirmând înscrierea în proprietatea publică a Cetățuii.
În dosarul nr. 1886/62/2015, municipiul Brașov a fost inițiator, s-a ocupat de cercetarea documentelor arhivistice și de toate demersurile juridice. Mai mult, a invitat statul român să se alăture efortului procesual, pentru a readuce comunității brașovene un simbol istoric local.
Pe tot parcursul procesului, statul român și-a manifestat intenția ca, la final, municipiul Brașov să primească, în domeniul său public, propria cetate. În acest sens au fost toate pozițiile exprimate în dosar, dar și în demersurile prealabile, demarate în noiembrie 2018, când s-au făcut primele proceduri de adoptare a unei Hotărâri de Guvern, în scopul transferului monumentului simbol al orașului, din domeniul public al statului român, în cel al municipiului Brașov.
Scurt istoric al Cetății Brașovului de pe Dealul Straja
La începutul secolului XV, pe dealul Schlossberg (Straja), cel pe care azi se află cetatea, departe de zidurile cetății, se găsea un turn de veghe care a fost completat în anul 1524, când a fost clădit din piatră și cărămidă turnul în formă de potcoavă, care-i constituie și azi nucleul.
Poziția sa permitea supravegherea până departe a întregii zone de răsărit, dar și a incintei cetății. Avea scopul de supraveghere a drumului comercial care venea de la Bran și intra în cetate pe Poarta Vămii.
Datorită rigurozității administratorilor de atunci ai orașului, un document al vremii ne spune că, pentru ridicarea turnului, au fost alocați 650 de florini. În timp, extinderea construcției i-a făcut pe localnici să-i spună Cetățuia.
În anul 1529, în timpul luptelor dintre regele Ferdinand și János I pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată și distrusă de armata lui Petru Rareș (n. 1483 – d. 1546, domn al Moldovei).
Nucleul fortificației de azi a fost ridicat din piatră prin anul 1550, de trupele habsburgice.
În 1551, regele Ungariei, Ferdinand I de Habsburg, și-a extins influența și asupra Transilvaniei, fapt materializat prin instaurarea unui regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de generalul Giovanni Battista Castaldo.
Contele de Arco, subaltern al lui Castaldo, a ordonat extinderea fortăreței brașovene între 1552-1554.
În 1611 este amenajat un șanț cu apă și un val de pământ pentru apărarea ansamblului. Cu toate acestea, în 1618, un incendiu provoacă mari stricăciuni, iar construcția este refăcută aproape în întregime în 1625. Doi ani mai târziu, în 1627, începe săparea unei fântâni, iar lucrătorii au străpuns straturile de pământ și calcar până la adâncimea de 81 de metri. Dar acum Cetățuia avea apă.
În 1630, zidurile de apărare sunt completate cu patru bastioane și aceasta este configurația care s-a păstrat până azi.
Fortificația patrulateră cu bastioane italienești în colțuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare, a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil.
Prin secolul al XVII-lea cetățuia și-a pierdut din importanță și a fost folosită ca depozit, apoi a servit drept cazarma plăieșilor (grăniceri) – în acea vreme dealul s-a numit Dealul Plăieșilor.
În 1688, aici s-au refugiat din fața habsburgilor o parte dintre brașoveni.
În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate, și mulți ani la rând au asuprit orașul. Au fost defrișate viile din jurul cetății, pentru a asigura observarea nemijlocită a pantelor dealului.
Cetatea s-a dovedit a fi un adăpost sigur mai ales pe timpul răscoalelor din perioada principelui Rakoczi (1676-1735).
În 1773, Iosif al II-lea (unul dintre fiii Mariei Tereza de Austria, pe care ea l-a asociat la putere în anul 1765) a ordonat refacerea cetății, iar după nouă ani a oferit-o orașului spre cumpărare. Orașul nu a cumpărat-o și o perioadă a funcționat ca închisoare pentru prizonierii turci și francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secție pentru cei cu simptomele bolii.
Cheltuielile mari de întreținere au determinat orașul să dăruiască cetatea Mariei Tereza (împărăteasă a Austriei între anii 1740 și 1780).
În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Carolina Augusta (n. 08.02.1792 – d. 09.02.1873, soția lui Francisc I al Austriei), în 1848 a fost ocupată de oștile lui Josef Bem (n. 14.03.1795 – d. 10.12.1850, general polonez, comandantul armatei revoluționare maghiare în timpul Revoluției de la 1848), iar în 1894 de oștile țarului rus
În timpul revoluției din 1848 a adăpostit revoluționari maghiari care s-au predat în vara lui 1849, după un asalt al trupelor rusești.
În secolul al XIX-lea cetatea și-a pierdut rolul militar – ultimele tunuri din dotare au fost transportate la Alba Iulia, în 1824.
Cu ocazia unor reparații mai ample în anul 1854 a fost amenajată cisterna în sistem venețian din curtea cetății – azi, turiștii cred că dacă aruncă o monedă în fântână și se gândesc la o dorință, aceasta se va îndeplini.
Din punctul de vedere al evidențelor de carte funciară, anterior zilei de 1 decembrie 1918, imobilele ce constituie Cetățuia Straja sau Cetățuia Brașov sunt identificate având ca prim proprietar Trezoreria Regală Ungară, fiind în folosința și gestionarea Guvernului Militar Comun Regal și Imperial.
Din anul 1927, în baza Decretului – Regal nr. 972, aceste imobile devine proprietar statul român.
În baza Legii din 16 mai 1932, Ministerul Armatei a fost autorizat a ceda municipiului Brașov Cetățuia Straja și de a primi în schimbul acesteia Cazarma „Regele Ferdinand I” din Brașov, proprietatea municipiului Brașov (actuala unitate militara de pe str. M. Viteazu).
În urma procedurilor administrative, existente la momentul respectiv, la data de 05 aprilie 1938 s-a încheiat Contractul de schimb între municipiul Brașov și statul român prin Ministerul Apărării Naționale prin care „Statul Român dă Municipiului Brașov Cetățuia Straja, iar în schimb, Municipiul Brașov dă Statului Român prin Ministerul Apărării Naționale, cazarma „Regele Ferdinand I.
În baza Decretului – Lege nr. 87 publicat în Monitorul Oficial nr. 19/1938, Cetățuia trece în proprietatea Statului Roman, apoi a Ministerului Apărării Naționale, în folosința Ministerului Afacerilor Interne, pentru ca, în anul 1974, printr-un Ordin al Ministrului de Interne, să se înscrie un drept de administrare operativă în favoarea O.N.T. Carpați Brașov.
Începând cu 1975, după primirea imobilelor în administrare, conducerea de partid și de stat din perioada respectiva a „infiltrat” în inima Cetății un restaurant.
În contextul liberalizării regimului juridic al proprietății, în România, este adoptată Legea 15/1990, iar în baza ei este emisă Hotărârea Guvernului 1041/1990 privind înființarea societăților comerciale pe acțiuni în turism.
În baza acestor acte normative, O.N.T. Carpați Brașov se transformă în S.C. Postăvarul S.A. Brașov.
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 154/26.04.1991 emis de Secretarul de stat, șef al Departamentului Turismului, imobilele prevăzute în lista anexă, între care la poziția nr. 10 este menționat și imobilul în speță sub denumirea „Complex Cetate“ din Str. Cetății nr. 5, sunt trecute în proprietatea societății comerciale “Postăvarul” S.A., societate care ulterior s-a privatizat, devenind S.C. Aro Palace S.A.
Foto: brasovtour.com
