România îmbătrânește! Este… o certitudine! Cifrele demografice încep să spună o poveste tot mai vizibilă despre o societate în care numărul persoanelor ajunse la vârste înaintate crește și pune presiune pe familie, sistemul medical și serviciile sociale. În centrul acestei schimbări se află și județul Brașov, care, alături de Covasna, Mureș, Argeș, Sibiu și Prahova, formează o zonă în care fenomenul îmbătrânirii poate fi urmărit de la un județ la altul.
Cele mai recente date privind populația rezidentă arată că Brașovul avea 560.277 de locuitori la 1 ianuarie 2025, iar cifra provizorie pentru 2026 urcă la 564.632. Pentru comparație, Sibiu avea 394.963 de locuitori în 2025, iar Covasna 199.606.
Când coborâm însă în structura pe vârste, imaginea devine mai interesantă. Într-o serie INS utilizată în documentele de planificare ale județului Brașov, categoria 80–84 de ani număra 13.477 de persoane, iar grupa de 85 de ani și peste ajungea la 10.489 de persoane. Datele provin din statistica INS privind populația după domiciliu și ilustrează dimensiunea segmentului de populație aflat la vârste foarte înaintate.
Asta înseamnă că, numai în cele două categorii analizate, vorbim despre aproape 24.000 de persoane în județul Brașov. Pentru segmentul de peste 90 de ani, însă, nu trebuie confundată categoria „85 de ani și peste” cu populația nonagenară: aceasta din urmă reprezintă doar o parte a grupei.
Potrivit statisticienilor, o comparație relevantă vine din județul Covasna. În distribuția populației stabile la 1 ianuarie 2021, INS indica 4.752 de persoane cu vârste între 80 și 84 de ani și 3.242 de persoane de 85 de ani și peste. Raportate la o populație județeană de aproximativ 200.000 de locuitori, aceste cifre arată că segmentul vârstnic are o greutate demografică importantă, chiar dacă volumul absolut este mult mai mic decât în Brașov.
De remarcat, și în județul Sibiu se observă aceeași tendință. Datele prezentate de Direcția Județeană de Statistică Sibiu indică, pentru populația vârstnică, 3.717 persoane cu vârste între 80 și 84 de ani și 4.235 de persoane de 85 de ani și peste. Împreună, cele două grupe depășesc 7.900 de persoane.
Prahova, județ cu o populație considerabil mai numeroasă, are și ea un contingent important de persoane la vârste înaintate. Într-o serie statistică publicată în 2025 sunt consemnate 18.189 de persoane cu vârste între 80 și 84 de ani și 17.364 de persoane de 85 de ani și peste.
Și în Mureș, datele istorice INS arată aceeași evoluție de fond: în 2019 erau înregistrate 1.207 persoane în grupa 80–84 ani și 1.862 în grupa 85+ în seria citată pentru indicatorul analizat; documentele județene recente confirmă însă că structura demografică este urmărită în continuare prin bazele TEMPO ale INS.
Argeșul completează tabloul unei regiuni în care longevitatea devine un fenomen demografic important. Documentele statistice județene bazate pe INS arată că, la vârstele de peste 60 de ani, femeile devin progresiv mai numeroase decât bărbații, diferența fiind evidentă inclusiv în categoria de 85 de ani și peste.
De altfel, această diferență între sexe este una dintre caracteristicile majore ale longevității: femeile ajung, în general, într-o proporție mai mare la vârste foarte înaintate. Fenomenul are consecințe directe asupra serviciilor sociale, deoarece o parte importantă dintre persoanele de 80, 90 sau chiar 100 de ani ajung să trăiască singure sau să aibă nevoie de sprijin pentru activitățile cotidiene.
Pentru Brașov, cifrele trebuie privite și în contextul unei populații totale care, potrivit datelor INS, a crescut în ultimii ani ca populație rezidentă, ajungând la 560.277 de persoane în 2025.
În spatele statisticilor despre „80+” sau „90+” se află, însă,… realitatea: generații care au traversat războiul, comunismul, tranziția și transformările economice ale ultimelor decenii. Pentru administrațiile locale, provocarea nu mai este doar aceea de a constata îmbătrânirea populației, ci de a adapta orașele, transportul, serviciile medicale și îngrijirea la domiciliu unei societăți în care tot mai mulți oameni ajung la vârste foarte înaintate.
ATEȚIE! Dacă tendința demografică actuală continuă, întrebarea nu va mai fi câți oameni ajung la 80 sau 90 de ani, ci… cât de bine reușesc comunitățile să le asigure o bătrânețe activă, demnă și cât mai autonomă.
Pe scurt: Cifre care spun multe!
