Fascinant, „duduind” de istorie, de peisaje fabuloase,arhiplin de turiști din toate colțurile limii tot timpul anului, municipiul Braşov sau Kronstadt adică „Orașul Coroanei” (reşedinţa judeţului Brașov) este situat la 25gr30′ longitudine estică şi 45gr45′ longitudine nordică, cu o altitudine medie de aproximativ 600 m. Braşovul este situat în inima României, în curbura arcului Carpatic și s-a onsacrat drept o metropolă a frumosului, dezvoltării economice, a oamenilor cu bun simț îndrăgostiți în egală măsură de teatru, de opera, de ascensiuni montane…
Așezat la poalele muntelui Tâmpa cu o altitudine de 967 m și totodată la graniţa de nord a Carpaţilor Orientali, este destinaţia turistică favorită în România.
La doar 13 km de Brașov, sus în munţii Postăvarul, se găseşte cea mai frumoasă staţiune de iarnă, Poiana Braşov. Aici, sporturile de iarnă, în principal schiul şi snowboardul, aduc în sezonul de iarnă mii de turişti din toată Europa. Plimbările cu sania trasă de cai, cu ski-jetul sau patinajul, sunt doar câteva dintre activităţile disponibile în Poiana Braşov.
1235 – Prima atestare documentară a Brașovului sub numele de Corona.1377 – Brașovul este confirmat drept centru administrativ
1379 – Braşovul devine sediul ecleziastic al Ţării Bârsei, numit în primele izvoare Barasu, Burcia, Brasso.
1383 – Începe construcția Bisericii Sfânta Maria, încheiată în 1477. Spre sfârşitul secolului al XIV-lea debutează lucrările la fortificațiile din jurul orașului, finalizate în anul 1646.
1388 – Prima mențiune a școlii de pe lângă Biserica Sfânta Maria din Brașov;
1395 – La Brașov se încheie alianța antiotomană între Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei și Mircea cel Bătrân, domnitorul Țării Românești;
1399 – Prima mențiune documentară a bisericii ortodoxe a românilor din Șcheii Brașovului;
1400 – Cea dintâi invazie turcească din Țara Bârsei, urmată de cea din 1421, când oraşul Braşov este parţial distrus, iar Magistratul este dus în captivitate;
1420 – Se încheie Acordul între Adunarea Districtului Țării Bârsei și Breasla blănarilor, privind construirea Casei Sfatului;
1475 – Primele liste de impozite păstrate la Brașov, cu menționarea celor patru cvartale ale orașului;
1480-1506 – Menționarea lui Gheorghe Grămăticul atestă activitatea didactică românească la Brașov;
1486 – Brașovul și Țara Bârsei sunt încadrate în Universitatea Săsească – Universitas Saxonum;
1521 – Scrisoarea lui Neacșul din Câmpulung adresată judelui primar al Brașovului – primul document păstrat în limba română;
1541 – Proclamarea Principatul Transilvaniei, după căderea Regatului Ungariei sub turci;
1542 – Adoptarea religiei lutherane populația săsească și maghiară din Brașov;
1539 – Începutul activității tipografice a umanistului Johannes Honterus, care în 1541 organizează gimnaziul german pe locul mănăstirii Sfânta Ecaterina și în 1547 înființează biblioteca școlară, care adăpostea cea mai mare colecție de cărți din Transilvania;
1556-1583 – Activitatea diaconului Coresi, cel mai mare tipograf român din secolul al XVI-lea;
1558 – Prima mențiune documentară a școlii maghiare din Brașov;
1600 – Mihai Viteazul vizitează Brașovul și convoacă Dieta Transilvaniei aici;
1612 – Judele primar Michael Weiss conduce lupta împotriva principelui Gabriei Bathori;
1686 – Transilvania devine parte a Imperiului Habsburgic. În 1688 locuitorii Brașovului se răscoală împotriva noii conduceri a orașului, iar în 1689 are loc incendiul, care provoacă cel mai mare dezastru urbanistic din istoria așezării;
1736 – Lucrări edilitare întreprinse de austrieci: se construieşte o şosea spre Ţara Românească prin pasul Timiş, în 1737 Piaţa Sfatului este pavată cu piatră;
1776-1782 – Se ridică cel mai reprezentativ edificiu baroc al orașului, Biserica romano-catolică Sfinţii Petru şi Pavel;
1781 – Sunt emise Rescriptului de concivilitate și Edictul de toleranţă religioasă, de către împăratul Iosif al II-lea, prin care românii dobândesc drepturi egale cu celelalte națiuni. În 1784-1787 – este construită Biserica Sfânta Treime Grecească, primul lăcaș de cult ortodox din Cetatea Brașovului;
1804 – Se introduce iluminatul public în Cetate(cu ulei);
1835 – Este înfiinţată “Casina română”. În 1838 apar “Gazeta de Transilvania” şi “Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, redactate de George Bariţiu.
Revoluția de la 1848. Imnul “Deșteaptă-te române! ”, pe versuri de Andrei Mureșianu.
1851 – Este fondat primul gimnaziu românesc din Braşov, astăzi Colegiul Naţional “Andrei Şaguna”;
1854 – Introducerea telegrafului la Brașov;
1864 – Construcţia Uzinei de Gaz Aerian;
1873 – Inaugurarea Gării Braşov, odată cu prima linie ferată Braşov-Sighişoara;
1882 – Premiera naţională a operetei “Crai Nou” a compozitorului Ciprian Porumbescu;
1889 – Primele posturi telefonice la Braşov;
1897-1898 – Construcţia Palatului Finanţelor, actualul sediu al Primăriei Municipiului Brașov;
1916 – Intrarea Armatei Române în Brașov, Dr. Gheorghe Baiulescu fiind primul primar român al orașului. În 1 decembrie 1918 are loc unirea Transilvaniei cu România.
foto: https://city-love-companions.com/brasov-city-guide/; Facebook
